La 14 octombrie 2011, Asociaţia Oamenilor de Ştiinţă, Cultură şi Artă şi Forul Democrat al Româ­nilor din Moldova a organi­zat un simpozion în incinta Uniunii Scriitorilor. Temele abordate în cadrul acestuia au fost prilejuite de împlinirea a 20 de ani de la independenţa R.Moldova.

Tezele reuniunii le-a expus scriitorul Nicolae Dabija, moderatorul acestei întruniri.

Oferindu-i-se cuvântul, Anton Moraru, doctor habilitat în istorie, a pus accentul pe problema Declaraţiei de independenţă, văzută prin prisma procesului de dezrobire a Basarabiei faţă de Im­periul Rus. Savantul a mai specificat faptul că noi avem o istorie falsificată, promovată de către Federaţia Rusă.

Istoricul Gheorghe Palade este convins că statul nostru, ca evoluţie politică, economică, culturală şi spirituală, are perspective numai în cadrul României.

Ce ţine de economia republicii, N. Dabija a amintit că în perioada interbelică, România, în cadrul căreia se afla Basarabia, împărţea locurile VI şi VII cu Danemarca după venitul naţional din Europa. Astăzi, Danemarca are un salariu mediu de 5000 de euro, pe cînd România – de 300 de euro, iar Moldova – de 50 de euro. Care-i cau­za? Pentru că, spre deosebire de România şi R. Moldova, Danemarca n-a fost supusă regimului comunist.

Făcând nişte tangeţe cu actul unirii, Ion Buga, ex-deputat în primul Parlament, este de părere că Unirea Basarabiei cu teritoriul naţional românesc nu este doar o simplă întrebare, ci o problemă ce trebuie conştientizată şi tratată ca atare. Dumnea­lui a mai menţionat faptul că este necesar de a aduce adevărul în mase referitor la evenimentele din anii 1812, 1918, 1940, 1991.

În continuare, N. Dabija a abordat subiectul independenţei R. Moldova. Domnia Sa a preci­zat că anume independenţa a fost pregătită de alte evenimente importante: trecerea la limba şi alfabetul latin pe 31 august 1989, podul de flori la care au participat peste un million de români în mai 1990, Declaraţia de suveranitate din iunie 1990, recunoaşterea independenţei Lituaniei de către Parlamentul de la Chişinău în mai 1990 ş.a.

,,Trebuie să ne asumăm responsabilitate pen­tru tot ceea ce se întâmplă în stat”, a declarat ex-ministrul Comerţului, Alexei Marulea, cel ce a avut curajul să introducă limba de stat în comerţ, înainte de 1990.

Doctorul în drept Tudor Negru a menţionat atitudinea preşedintelui României, Traian Băses­cu, poziţia României faţă de acţiunile Rusiei în privinţa Republicii Moldova şi Transnistriei. R. Moldova se află la frontiera dintre Uniunea Eu­ropeană şi Euroasia, iar PCRM a anunţat poziţia sa ca R. Moldova să intre în uniunea vamală eu­roasiatică.

,,Trăim un moment de mare cumpănă, în care ard speranţele oamenilor. Umorul e o terapie, însă nu e de râs ceea ce se petrece”, a afirmat ac­triţa Ninela Caranfil.

În final, N. Dabija a accentuat un proverb după care se conduc oamenii noştri politici de 20 de ani: ,,Fă-te frate cu dracu până treci puntea”. Dar astfel nici puntea n-o trecem, nici de drac nu scăpăm. Compromisurile doar compromit…

La dezbatere au mai luat cuvântul acad. Aurel Saulea, economistul Mihai Pătraş, scriitorul Tra­ianus Vasilcău şi alţii.

About these ads