http://www.literaturasiarta.md/pressview.php?l=ro&idc=182&id=2922&zidc=2

,,Cărţile sunt albinele care duc polenul însufleţitor de la o minte la alta’’.
Într-adevăr, cartea reprezintă un tezaur de preţ, ce contribuie la îmbogăţirea neamului şi la lărgirea arealului de cunoştinţe, un exemplu viu fiind cartea basarabeanului Ovidiu Creangă ,,Cu şi fără securişti’’. Am rămas plăcut surprinse de această poveste de viață a autorului. Este o carte de memorii, cu caracter publicist, obiectiv şi real, autorul relatând evenimente care au avut loc în viaţa lui. Este cu adevărat impresionant ceea ce a trăit autorul şi chiar din primele pagini apare intriga şi dorinţa aprigă de a-i pătrunde în adâncuri şi de a-i descoperi misterul. Ovidiu Creangă este autor a câtorva cărţi care tratează subiecte ,,fierbinţi’’ legate de Basarabia. Este recunoscut ca un luptător cu regimul comunist şi pentru eliberarea de sub dictatura bolşevică a Basarabiei. Aceasta o sesizăm chiar din cartea menţionată, autorul trezind patriotismul în sufletul cititorului, reînvierea conştiinţei a românilor basarabeni şi de a-i îndemna să-şi apere interesele şi să cunoască istoria neamului. Sunt descrise emoţionant copilăria, viaţa în Basarabia. Se simte iubirea de locul natal şi dorul de neam şi ţară.
Citind aceste file, evadăm în trecut, parcurgem o fascinantă călătorie prin tragica istorie a Basarabiei. Durerea la care a fost supus autorul l-a îndrumat să-şi expună trăirile de atunci, când Basarabia a fost răpită de la trupul mamei sale de către hoardele sălbatice ale lui Stalin.
Cartea este binevenită, mai ales pentru tinerii care doresc sau intenţionează să plece în altă ţară.
Autorul specifică faptul că este foarte greu de a supravieţui într-un alt stat, asta simţind-o pe propria piele, când a fost nevoit să părăsească Basarabia după 1940 şi să locuiască în Canada. Chiar dacă deseori i-a fost dificil, s-a luptat pentru a obţine mari succese chiar şi într-o ţară străină.
Unele povestiri sunt descrise cu umor, la fel ca în povestirile lui Ion Creangă. Un capitol plin de umor este Brigitte Bardot, unde autorul face haz de necaz că nu a reuşit să petreacă puţin timp cu actriţa de a cărei vizită în România s-a ocupat personal. El era în al nouălea cer să petreacă ceva timp cu ea, însă în final visul lui s-a făcut ,,praf şi pulbere’’.
,,Cu şi fără securişti” este una din cele mai bune cărţi de memorii scrise de un cercetător chimist. Cartea este o mărturie în cuvintele timpurilor pe care le-a trăit, fie cu momente bune, fie cu moment rele. În carte putem vizualiza portrete de oameni oneşti sau hoţi, buni sau răi, mincinoşi sau sinceri, oameni care în orice moment te-ar pune la pământ sau te-ar ajuta la nevoie.
Apreciem cel mai mult la autor onestitatea de care dă dovadă prin scrierile sale, ce nu are scopul de a-şi promova o imagine sau de a părea drept victimă. Domnia Sa relatează amănunţit despre viaţa sa exact aşa cum a fost, cu detalii adevărate şi concrete.
Cartea este o lecţie de viaţă, printre cuvinte se ivesc sentimente de frică, nedumerire, nostalgie şi durere trăite atunci.
Scrisă sub forma unei autobiografii, cu nuanţe autoironice, autorul traversează istoria secolului, momente ce au marcat existenţa, nu numai a lui, dar a tuturor românilor de dincolo şi de dincoace de Prut.
Un tânăr ce lecturează asemenea carte se îmbogăţeşte spiritual şi pune preţ pe trecut, prezent şi viitor. De aceea, neamul şi istoria rămân a fi pilonii de bază ai societăţii. Cartea lui Ovidiu Creangă ne-a deschis porţile spre un adevăr istoric, ne-a făcut să înţelegem care ne sunt valorile. Am văzut prin ochii autorului o altă lume, plină de zbucium.