,,Să te încrezi în vise’’ – este titlul unei cărți lansate la Casa Limbii
Române de către jurnalistul de la București, Carol Roman. Este o carte autobiografică, în care scriitorul a redat momente de neuitat din viața sa. Totodată, a venit și cu numărul din noiembrie al revistei  ,,Balcanii și Europa’’, care încearcă să acopere niște goluri pe care le are publicistica, ziaristica de la București și din R.Moldova, care încearcă să analizeze procesele ce au loc în partea de Sud-Est a Europei.

Moderatorul evenimentului, scriitorul Alexandru Bantoș a remarcat că în programul editorial al revistei vizează anumite aspecte, inclusiv identitatea noastră. Are în vizor Republica Moldova, inclusiv identitatea basarabenilor și acest număr de revistă este axat pe problemele noastre. I-a atribuit lui Carol Roman calități destoinice, între care: ziarist de cursă lungă și de mare înălțime.

Acad. Nicolae Dabija consideră că revista este necesară pentru viitorii ziariști, iar politicienii ar trebui să citească atât cartea, cât și revista. Îl desemnează pe Carol Roman – unul din cei mai mari diplomați din perioada interbelică. Referindu-se la titlul cărții, menționează că visul este unica realitate, iar noi putem cuceri realitățile numai prin intermediul visului…Visul nostru e să n-avem graniță la Prut, să mergem liber în Europa, să fim un popor liber, să avem niște conducători care să ne merite. A mai afirmat cu certitudine faptul că suntem români! E un lucru pe care ar trebui să-l înțeleagă și cei de aici, și cei de dincolo, iar pornind de aici, să facem o strategie și o tactică legată de viitorul european al R.Moldova.

Ana Bantoș,  conf. univ., a declarat că a citi o carte înseamnă foarte mult, dar uneori este foarte important să te întâlnești cu omul viu, cu autorul. Despre carte a subliniat faptul că este o istorie întruchipată, în care autorul își scrie memoriile, axând-o în jurul unui subiect foarte interesant…pornește de la o dragoste pe care a avut-o în copilărie, care s-a frânt la un moment dat. Este interesant să privești o viață complicată din perspectiva unui firicel gingaș al dragostei pe care-l cunoaște un copil, apoi un adolescent. Este și un potențial romancier,  pentru că omul se naște ca să se bucure de tot ce este frumos, în primul rând de dragoste și să cunoască adevărul. E un firicel firav, plauzibil, foarte uman, pentru că ceea ce s-a întâmplat cu autorul, prin câte a trecut…sunt atât de departe de ceea ce vroia să fie. Autorul mai descrie momente când vroiau să fugă cu familia din România în Uniunea Sovietică, pentru că au auzit că acolo este foarte bine. Se-ntâmplă ceva și nu pot trece. După aceea, înțeleg că dacă ar fi trecut, ar fi fost mult mai rău. Apare acest zbucium al omului…În carte nu e vorba numai de destinul unui om, ci de destinul a mai multor țări, dar văzute cu ochii, receptate de copilul și adolescentul Carol Roman, care ulterior s-a angajat în presa scrisă, a scris foarte mult și a cunoscut situații complicate. O parte și mai frumoasă a cărții sunt întâlnirile cu oameni extraordinari. Ana Bantoș a mai menționat de interviurile lui Carol Roman realizate cu mari personalități, inclusiv sonor și că vor fi editate cărți însoțite de CD-uri. Constată că este un profesionist care și-a făcut datoria și a păstrat în același timp documente care pot fi cunoscute de către cititori. Autorul a reușit să depășească subiectivismul, nu este un egocentric…Este vorba de situații complicate prin care au trăit reprezentanți ai diferitor naționalități, care locuiesc în România. Vorbește în numele omului în general, care a suferit în timpul războiului, când au fost nedreptăți și unele trebuie înțelese înainte de a judeca.

Cartea este scrisă într-un stil ușor, accesibil, cu umor. Avem un foarte bun învățător…Cum să iei viața ca să nu te doboare? Trebuie s-o iai cu umor, să te detașezi.

,,Este un roman autobiografic, cu tentă umoristică, care surprinde prin sinceritatea exprimării gândurilor și ideilor. Cu toate că există momente tragice din cel de-al II-lea Război Mondial, este un roman actual, pentru că mulți dintre noi sunt prinși de o ideologie politică, adică ne lăsăm influențați de deciziile altor oameni’’, și-a expus opinia studenta de la USM, Doina Lungu.

Carol Roman a arătat semnificația acestei cărți: ,,Cartea reprezintă momente din viața mea, scrise într-un mod ziaristic și neplictisitor. Marea măiestria a jurnalistului e că trebuie să scrii mult în puțin…să sintetizăm, să prindem în esență ceea ce vrem să spunem. Meseria de ziarist este foarte clară, transpune realitatea în cuvinte, s-aducă în fața cititorilor ceea ce se-ntâmplă și ce vede”. Cât despre revistă, a accentuat că este ultimul său ,,copil’’- la figurat. E o revistă de consemnări și atitudini, nu se povește ceea ce s-a întâmplat, ci se ia atitudine față de un aspect sau altul.

Constantin Șchiopu, conf. univ., este de părere că cartea este nu numai despre un copil care se îndrăgostește, este de fapt o carte care ne pune în față o întreagă societate postbelică, în care sunt prezente foarte multe tipologii umane, unii care încearcă să reziste, alții care se înalță, iar alții care cad. A mai specificat că autorul a demonstrat că limba română este o limbă în care se poate comunica firesc și frumos, pe înțelesul lumii.

Tema vieții ca vis e ca un microscop, în care autorul privește în suflet, unde stau lipite amintirile, clipele ce sunt redate prin cuvinte. Mesajul cărții este de a deschide ochii și de a realiza că umanitatea fiecăruia dintre noi e o salvare în potopul de vise sau iluzii.  Autorul ne arată cum se depășesc anumite ipostaze, cum să fii atent la tot ceea ce se-ntâmplă și cum să ocolești răul.  A dus o bătălie împotriva manipulărilor, a inducerii în eroare și împotriva a tot ceea ce disimulează realitatea.  Într-adevăr, e un om cu un har deosebit, înzestrat cu calități demne de urmat, în special pentru viitorii jurnaliști.