http://literaturasiarta.md/pressview.php?l=ro&idc=3&id=3374&zidc=1

 La 25 ianuarie, cu prilejul celor 80 de ani de la apariţia, la Chişinău, a revistei de cultură ,,Viaţa Basarabiei”, la Biblioteca Naţională din capitală a avut loc o masă rotundă.
 În cadrul mesei rotunde, scriitorul Iurie Colesnic a lansat cartea „Timp şi istorie. Autori de la ,,Viaţa Basarabiei”, o enciclopedie care adună autori care-au colaborat la revistă. 
 Revista „Viaţa Basarabiei” a fost editată între ianuarie 1932 şi iulie 1944 de către Asociaţia Culturală „Cuvânt Moldovenesc” şi a fost condusă de publicistul basarabean Alexandru Nour. Revista a apărut în Imperiul ţarist cu litere ruseşti şi cu litere latine.
 Iurie Colesnic a accentuat că revista a inserat polemice interesante. Generaţia scriitorilor Pan Halipa, Ion Buzdugan, era una tânără care voia să se afirme. Predomina o luptă de strategii, de idei. Nu este doar o revistă de cultură, dar şi o revistă care a servit două generaţii. A avut un impact asupra culturii din România Mare, pentru că Chişinăul pierduse spaţiul politic. Basarabenii erau repartizaţi pe la diferite partide şi nu aveau influenţă plenară, şi-atunci, revista a venit cu un accent cultural, neobişnuit, prin care se impunea această provincie şi oamenii pe care-i are.
 Directorul Bibliotecii Naţionale, Alexei Rău, a afirmat că revista este una din cele mai importante apariţii periodice, la care au colaborat o echipă întreagă ce-au făcut istorie.
 Scriitorul Nicolae Dabija consideră că autorul enciclopediei Iurie Colesnic este o personalitate care se încadrează în contextul personalităţilor deosebite de la „Viaţa Basarabiei”. Este un profesor pentru profesori, un om al bibliotecii, iar cărţile lui trebuie să fie prezente în fiecare bibliotecă. A menţionat că ar fi fost un autor foarte bun de detective, datorită biografiilor captivante pe care le scrie. A făcut referire şi la destinul dramatic al personalităţilor ce-au colaborat la ,,Viaţa Basarabiei”, la a scriitorilor Radu Gyr, Mihail Sadoveanu ş.a., care considerau o mare onoare să colaboreze cu această revistă de provincie. În măsura în care exista o revistă ca aceasta, Chişinăul devenea capitală culturală, pentru că autorii de la ,,Viaţa Basarabiei” au publicat în revistă lucrările lor importante, iar destinul lui Nicolae Costenco şi al altor personalităţi, de exemplu, a fost dictat de această revistă.
 Poetul Iulian Filip, de asemenea, a remarcat calităţile lui Iurie Colesnic: ,,E o constituţie a omului care face lucrurile ce-i plac; e un om – instituţie, un fir incandescent al continuităţii. Opera sa este impresionantă, iar bibliografia îndreptăţeşte existenţa unei subdiviziuni, aşa cum o face M.Cimpoi”.
 Ion Şpac, bibliograf, a reliefat că ,,Viaţa Basarabiei” e un studiu bibliografic formativ. În revistă sunt materiale de preţ, foarte laconice; e o revistă care şi-a atins scopul cultural. 
Poetul Ion Hadârcă a declarat că ,,Viaţa Basarabiei” este chiar viaţa trăită a Basarabiei, a unor destine variate ce s-au adunat în paginile revistei, iar unele portrete se citesc ca nişte începuturi de romane. Referindu-se la cartea lansată, Domnia Sa a menţionat că ea e un mozaic inedit pentru lectură şi delectare spirituală, se citeşte ca o enciclopedie, dar şi ca un îndrumar spre valorile adevărate.
 În cadrul evenimentului a fost prezentată şi varianta electronică a colecţiei de reviste ,,Viaţa Basarabiei”. Şefa Centrului de Numerizare a Bibliotecii Naţionale, Diana Lupuşor, a precizat că ea este stocată în Biblioteca Naţională Digitală „Moldavica”. ,,Viaţa Basarabiei” este prima publicaţie vizată de proiectul: ,,Automatizarea BNRM: crearea bazei de date ,,Carte veche a Moldovei şi numerizarea patrimoniului documentar imprimat”. Toată colecţia digitală poate fi găsită în format electronic.
 La revista ,,Viaţa Basarabiei” au colaborat peste 120 de scriitori, poeţi, ziarişti, istorici, filologi, jurişti, avocaţi, preoţi etc. E o revistă de îndrumare în cultura generală, cu scopul de a fi utilă doritorilor de adevăr şi frumos.