http://literaturasiarta.md/pressview.php?l=ro&idc=3&id=3407&zidc=2

 ,,Sunt iarbă. Mai simplu nu pot fi” – aşa se definea poetul Grigore Vieru, maestru al cuvântului, iubitor de plai, de limbă şi de neam. A iubit poporul român până la lacrimi şi şi-a consacrat întreaga sa viaţă copiilor, îndrăgostiţilor, maturilor, lăsându-ne o operă monumentală, de o muzicalitate şi-o frumuseţe rară. Poet liric, cu o sensibilitate mare dedică poezii sufletului omenesc. Poet al mamei, al dorului şi al dragostei, al baştinei, al izvorului, al naturii – poet al lucrurilor sacre, aşa e definit Grigore Vieru.

  Pe 14 februarie curent se împlinesc 77 de ani de la naşterea poetului. 77 – în Vechiul Testament, numărul 7 se repetă de 77 de ori, simbol al totalităţii, Grigore Vieru fiind un poet total. Cu prilejul acesta, la 8 februarie 2012, Biblioteca Ovidius a organizat o activitate dedicată marelui poet. Evenimentul a început cu o expoziţie de carte, prezentată de Margareta Cebotari. Au fost prezentate cele mai noi cărţi editate, cărţi de mare valoare ale poetului. Cartea care cuprinde toată opera poetului e ,,Taina care mă apără”, ce include şi o selecţie de aforisme „Mişcarea în infinit”, dar şi o serie de articole de critică literară care vizează creaţia marelui poet. Poetul este şi astăzi îndrăgit de copii, datorită cărţilor sale, inclusiv ,,Albinuţa”, o carte de căpătâi pentru mai multe generaţii de copii. Au mai fost prezentate şi alte cărţi, printre care ,,Grigore Vieru, poetul”, ,,Un discipol a lui Orfeu” – amintiri, evocări despre poet; revista ,,Familia română” – dedicată în exclusivitate lui Gr.Vieru; cărţi traduse în germană, italiană şi franceză.

 Moderatorul – poetul Ianoş Țurcanu – a precizat că Grigore Vieru venea deseori la Cenaclul Ovidius cu o bună dispoziţie, fiind prezent la diverse manifestări. Citea foarte atent săptămânalul ,,Literatura şi arta”. S-a născut de ziua îndrăgostiţilor…un om îndrăgostit de ţară, de mamă, de femeie, de copii. 

 Câţiva studenţi de la Colegiul Republican de Construcţii şi de la Liceul ,,Mihai Viteazul” au recitat poezii din creaţia marelui poet, iar Ianoş Țurcanu a îndemnat tinerii să-l recitească pe Vieru pentru a se îmbogăţi spiritual, căci creaţia lui ne face mai frumoşi, mai verticali, mai deosebiţi.

 Academicianul Mihai Cimpoi a afirmat că Vieru e poetul tuturor începuturilor, valoarea lui constă în faptul că e un poet cu mesaj, un poet care vine să dialogheze cu cititorul. A fost în egală măsură un poet pentru cei mici şi pentru cei mari, iar cartea ,,Taina care mă apără” inserează frumoasele sale gânduri.

 Nicolae Dabija consideră că Vieru a fost un model de exigenţă. A ţinut foarte mult la copii, dar şi copiii l-au iubit, căci ştia să se apropie de ei. Multe dintre poemele sale au devenit folclor; poezia lui e muzică, căci avea un auz muzical perfect. Traducătorii buni ai lui Vieru îi traduc, în primul rând, muzicalitatea, care este unică, ea vine din folclorul nostru, din muzica populară, iar ritmul versurilor vine din foşnetul codrilor, al lanilor, al râurilor. E foarte cunoscut şi-n România, şi peste tot se spune: ,,Grigore Vieru al nostru”, fiindcă a unit, prin intermediul poeziei sale, cele două maluri de Prut. E un Alexandru Ioan Cuza al poeziei româneşti, care trebuie încă redescoperit…şi nu numai la noi. De aceea, Gr. Vieru este tradus şi recuperat de alte culturi. Prin intermediul poeziei sale trăim şi noi ca neam, Vieru e una din valorile nostre. N. Dabija a mai accentuat că ,,Literatura şi arta” era a doua lui casă şi că aici îşi rescria articolele… lucra la articole şi la poezii chiar şi după ce apăreau. 

 Scriitoarea Nina Josu a realizat mai multe interviuri cu Grigore Vieru, relatând unele momente. 
 Prin interviurile pe care le acorda, Vieru îşi prezenta,de fapt, manifestul său estetic. 

 Ion Mărgineanu, profesor şi traducător, a vorbit despre traducerea poeziilor poetului în germană: ,,Poezia lui Vieru se lasă tradusă ca un cântec frumos. Ea uneşte trei generaţii – generaţia copiilor, generaţia tinerilor şi generaţia celor mari, căci poezia sa e nemuritoare”. El a mai declarat că atâta timp cât Uniunea Scriitorilor, academicienii vor reuşi să jertfească din timpul lor să vină în contact cu cititorii, în spaţiul acesta basarabean, în spaţiul românesc, vor apărea scriitori, poeţi precum Vieru, iar cine intră în bibliotecă se eliberează de o vorbă rea.

 Directorul Bibliotecii, Elena Butucel, a mulţumit tuturor pentru prezenţă şi pentru faptul că se aduce un omagiu marelui poet. 

 Silvia Grosu, conf.univ., a decernat, din partea Ateneului ,,Dobrogeţia”, o diplomă Elenei Butucel pentru calitatea de conferenţiar în cadrul manifestărilor organizate. A dăruit bibliotecii colecţia ,,Courrier de Moldavie”, ce face o promovare a valorilor culturale, a valorilor noastre de patrimoniu.

 Menţionez că opera lui Grigore Vieru este un dar naţional, pe care trebuie să-l preţuim şi, ori de câte ori vom avea nevoie de o alinare a sufletului, să-i recitim poezia şi s-o propagăm în rândurile tinerilor, copiilor. Cuvântul lui Vieru să circule ca un mărgăritar din tată în fiu, pentru că e poetul care a atins cele mai fine strune ale inimii; e Poetul cu literă mare. Precum spunea Grigore Vieru că ,,Până la lacrimi i-i dragă viaţa”, aşa şi nouă ,,Până la lacrimi ne este dragă creaţia sa”.